Ma desprind de mine , un timp masurat, si privesc..
Abur in arome , fum in imagini, sunete in vibratiile trupului, cuvinte in amintiri si vise smulse, de sub talpa inselatoare denumita esec.
Se contopesc si ma formeaza la fel cum dorita finete a ciocolatei se naste in focul pasiunii , in vasul creatiei.
Si alunec usor luand formele frumos definite ale vietii..
Timpul imi patrunde lumina diminetii , si timpul , imi daruieste farmecul si stralucirea elegantei nopti.
Suflete in diferite forme imi deseneaza zambetul senin, timp dupa timp in linistea tumultoasei existente.
Imi vad surasul plin si imi simt gustul sarii din priviri.
Cutez a fi spectatorul propriei vieti . Cutez a fi in mijlocul publicului si totusi pe scena vietii mele , in luminile sau umbrele perceptiilor unui public variat.
Lumina se naste in acelas timp cu umbra iar eu voi fi si in lumina si in umbra in acelas timp ,depinde de locul unde va alege sa stea spectatorul . Imi voi interpreta viata in continuare dedicata sincerei trairi si cu respectul oricarei creatii.
Am sa ma las gustata si am sa ma plimb in acea demnitate de a fi eu , printre soapte inalte ce-mi pretuiesc dulceata , printre vorbe prea joase ce-mi neaga esenta.
Si printre soapte si printre vorbe ating punctul echilibrului perfect.
Un nou act va incepe in aceeasi piesa si ma privesc in acea lumina calda , simpla , cu mastile aruncate la picioare .
In aburii de rasarit , valurile unui cearceaf ma arunca in vertijul amorului!
Mana ii atinge chipul si privirile lor se intalnesc si ii arunca in afara timpului .Doar aici el simte fiorul dragostei.
Ineaca-te in mine , respira prin noi, spuse ea incet.
In el fiorul dragostei fetei il inunda cu fiecare celula , simte, iar inima-i adormita de prea mult timp incepe sa-i bata cu putere , patima si frica.
Trupul ei intra in convulsiile iubirii ce se naste atunci in cea mai negata parte a fiintei lui…
Timpul masurat s-a scurs , ma prind de mine si inteleg!
Viata nu se masoara in secunde , viata se masoara in momente.
Viata, a trai cu adevarat, a avea o viata buna..
Nu este vorba de cat de bine traiesti ,adevarul din vorba te indeamna sa simti ce traiesti!
Cum profesoara de pian iti spune: “Nu conteaza cat de bine canti ci cum simti ceea ce canti .Incearca asa. Lasa-te prada muzicii”!
Incearca asa , lasa-te prada vietii si vei trai minunat!
28 January 2009 la 11:42 am
Timpul il crezi masurat in momente:)
Eu il masor in oameni. Fara sa vreau,oamenii mi-au devenit unitatea de masura.
Momente, oameni…ma intreb cate unitati de masurare a timpului ma exista? Oare…tot atatea cati oameni? Sau…tot atatea cati visatori, cugetatori?
Ma bucur de cugetarile tale. La multe cugetari!
29 January 2009 la 2:36 pm
Timpul il simt masurat in momente cum tu il simti masurat in oameni . Frumos..
Un timp frumos sa-ti defineasca existenta, cu oameni pe masura .