“[Words] must flow out from the heart.
And, when the soul is touched with passion’s flame,
We look around and ask – Who burns the same?”
“De cate ori zambesti la cineva,este un act de iubire, un dar pentru acea persoana, un lucru minunat!
“Nu conteaza atat de mult ceea ce faci, ci cata dragoste, pasiune pui in ceea ce faci!”
Cand din mana unui om iese un vas minunat , o opera de arta , uitam ca la inceput a fost doar lut .Si pas cu pas , cu vointa si mai ales cu pasiune omul modeleaza lutul doar pentru a face un lucru minunat cu mana sa si doar atat…apoi cineva acolo sus face in asa fel de ii aduce si rasplata
M-am gandit eu sa imi amintesc si sa amintesc si oamenilor din jurul meu ca indiferent de ploaie, , vant ,crize finaciare.., noi tot putem fi ce suntem in esenta , cu adevarat, daca vrem .
Fara ploie , nu ar exista verde crud, fara vant nu s-ar aduna norii, uitam de ciclul natural atat de benefic..
Totul se intampla spre binele nostru , pas cu pas, treapta cu treapta, pentru ca adevarul pana la urma este in si dincolo de noi.
Sa nu ne pierdem timpul cu ce se poate intampla in viitor in loc sa cautam solutiile ce se asteapta a fi gasite aici in prezent , cu zambetul pe buze si speranta..
Norii vin si trec de la sine , noi ramanem constanti si sclipim , daca ne dorim .
20 February 2009 la 11:04 am
.Sa zambim dar.
21 February 2009 la 12:57 pm
Imi place modul cum pui/puneti problema , senin , pasiv ,crestin as indrazni sa spun fara dorinta de a jigni . Daca gandesti/ganditi asa cum propui/propuneti atunci inseamna ca esti/sunteti o persoana fericita . Ma bucur atunci pentru tine/dumneavoastra . Crede-ma ca cel care da de greu , ramane fara o slujba si are copii de crescut , poate are si o varsta care-l impiedica sa se angajeze nu vede lucrurile asa , poate nici tu/dumneavoastra nu le-ai/ti vedea asa . Sunt de acord cu viziunea propusa dar nu in societatea asta ci in una ideala in care esti respectat nu exploatat pentru o asemenea gandire frumoasa . Mult bine
21 February 2009 la 10:06 pm
Puteti sa-mi spuneti Monica si continui prin a scrie multumesc pentru gandul lasat putin mai sus.Stiu ce inseamna a da de greu , stiu ce presupune situatia finaciara precara , stiu cum se manifesta stresul atunci cand bancile te preseaza sa-ti onorezi imprumutul , stiu ce trairi , dezechilibru , atmosfera intervin la nivel individual si totodata in mijlocul familiei…le-am trait implicit.Stiu insa ca in momentul in care te lasi prada renunantarii, fricii, furiei, lucrurile evolueaza in orice caz in alta directie decat drumul cel bun.Sanatatea , familia , si mai ales copiii, sunt afectate enorm, si nu mai gandim limpede , pentru ca starea ne este negativa, pesimista si ne conduce spre prapastie.Ca o mica paranteza si chiar daca am fi cazut in prapastie avem o singura cale atunci nu-i asa?In sus , cu vointa , munca si speranta! Chiar daca o buna perioada de timp se va manca doar paine cu unt si acea familie va fi unita ,ei se vor dezvolta impreuna, vor creste impreuna si vor avea cu totul alte valori , se vor bucura de ei si vor privi viata mult mai intens si mai frumos decat cel ce are si uita sa o mai priveasca si tot cauta si cere , si renunta la momente simple pentru a avea din ce in ce mai mult , doar in iluzia ca intr-o buna zi se va opri si va fi fericit…Ce vreau eu sa spun este ca daca tot sunt nori sa asteptam sa treaca , sa nu-i aducem si in sufletul nostru si in sufletele pure ale copiilor nostri ce ar trebui sa fie invatati sa nu se teama de nimic , sa nu isi vada parintii bolnavi pentru ca o viata intreaga s-au luptat si nu au avut timp pentru a trai, pentru ca la randul lor au fost invatati ca viata e o jungla , castiga cel mai bun. Dar oare cine-i cel mai bun?Eu spun ca cel ce reuseste sa-ti traiasca viata , viata simpla si simte ce inseamna a trai! Si toti suntem la fel,si toti suntem altfel.. oameni! Sunt sigura de faptul ca avem in noi puterea de a trece peste tot si toate si mai cred ca nimic nu este intamplator , sunt sigura ca daca eu nu ma schimb lumea din jurul meu va ramane la fel ! Sunt sigura ca de cate ori cineva o sa doreasca sa-mi spuna un lucru negativ legat de un alt om , am sa-i explic politicos si am sa-i aduc aminte ca el , cel ce vorbeste este de asemenea om si face greseli ,fara sa-l jignesc , nu am acel drept ..si totusi si eu sunt om si am gresit candva si poate am sa mai gresesc.. Sunt sigura ca daca cineva din jurul meu va arunca o hartie pe jos am sa o iau si am sa o arunc la cos si voi incerca sa nu judec omul pentru ca si eu la randul meu la un moment dat am facut la fel .Sunt sigura ca daca noi simtim si devenim ceea ce suntem , cei din jurul nostru vor dori sa ajunga si ei acolo unde este normal sa ajunga printr-o evolutie benefica, la un moment dat . Sunt sigura ca vreau sa las in aceasta lume un copil ce a crescut in iubire si cu iubire, sunt sigura ca vreau ca oamenii din jurul meu sa zambeasca atunci cand imi fac timp pentru o mica ghidusie.Sunt sigura ca vreau sa pretuiesc fiecare clipa pentru ca la un moment dat va trebui sa ma despart de cei de langa mine iar momentul nu noi il alegem asa ca viata merita traita din plin , cu bune si cu rele cu lacrimi si suras , insa mereu cu speranta si iubire in suflet.Este greu dar nu imposibil.Totul este posibil!Speranta si voie buna sa avem !
21 February 2009 la 11:04 pm
Nu voi nega dificultatea de a aborda atat de optimist viata si nu voi smulge omului dreptul de a plange si de a se resemna in viata.
Nu ar trebui insa sa staruim in necazurile care au trecut prin noi, trebuie sa avem forta de a trai in prezent, mereu in prezent, avand incredere permanenta in viitor.
Acest stil optimist de a aborda viata este deosebit de atitudinea noastra obisnuita si asta pentru ca fara sa ne dam seama suntem coplesiti la un moment dat de griji si probleme (aparent) dificil de rezolvat.
Daca alta data imi era usor (probabil din lipsa de griji) sa raman minute in sir pastrandu-mi mintea libera de orice fel de gand, acum recunosc ca imi este mai dificil, iar pentru parintii mei acest mic exercitiu de concentrare catre sine este aproape imposibil.
Spun aceste lucruri pentru ca acest stil de abordare are un pret, trebuie ca fiecare dintre noi sa-l invatam si sa-l practicam zilnic, fara exceptie. Este greu, dar nu imposibil.
Sunt atatea lucruri care au devenit omului posibile, meritam sa traim si sa ne bucuram din plin de viata alaturi de cei pe care ii iubim.